Conducem detaşat într-un sumbru clasament al fraudelor cu fonduri europene. Dacă la absorbţie ne clasăm pe ultimul loc, iată că şi acele puţine fonduri atrase stau sub semnul suspiciunii. Concluzia se regăseşte într-un raport al Oficiului European Anti-Fraudă.

În raportul realizat de OLAF, România se remarcă prin numărul foarte mare de anchete ce vizează eventuale fraude cu fonduri europene: 225 de cazuri în condiţiile în care pe locul doi se plasează, surprinzător, Germania, cu 168 de cazuri investigate anul trecut. Pe locul trei se plasează Italia, cu 112 cazuri.

Aceasta din urmă însă reuşeşte să provoace cele mai mari pagube bugetului Uniunii Europene, un singur caz privind deturnarea de fonduri structurale reuşind să provoace o gaură de peste 380 de milioane de euro.

Jurnaliştii de la TV5 constată însă că în spatele cifrelor, realitatea arată că România are o mare problemă cu justiţia în condiţiile în care deşi are cele mai multe investigaţii privind fraudele cu fonduri europene, are şi cele mai puţine anchete finalizate.

"Ceea ce este îngrijorător în cazul Romaniei este rata slabă a condamnărilor în urma procedurilor judiciare începute", spune Lothar Kuhl, reprezentant al Biroului European Antifraudă. Cauzele sunt anchetate, însă suspecţii sunt rareori condamnaţi.

Potrivit OLAF, important nu este atât numărul de cazuri transmise, cât eficacitatea cu care acestea sunt gestionate de autorităţile naţionale.

Statele care prezintă rate mari de cazuri fără condamnări în justiţie trădează de fapt ineficienţa sistemelor lor judiciare de a-i sancţiona pe vinovaţi.

Ca exemplu, în Romania, în peste 73 % din cazurile anchetate s-a renunţat în final la acuzaţii, în doar 23 la sută din dosare ajungându-se la condamnări.

În Germania însă, în aproape 33 la sută din cazuri s-a renunţat la acuzaţii, pentru ca 57 la sută din do