VATRA MOLDOVIŢEI (I). Satul Vatra Moldoviţei datează, de când datează mănăstirea, menţionată documentar atunci când a fost înzestrată, pentru prima dată, în 31 octombrie 1402, cu două mori în Baia şi cu patru sălaşe de tătari, dar şi odată cu primele danii de înzestrare consistente, cele din 15 februarie 1410. Satul în sine, plin de robi ţigani şi tătari şi de iobagi, datori să lucreze pentru mănăstire, rămâne anonim şi inconsistent până la începuturile Bucovinei istorice, deşi se stabilesc în vatra lui şi patru familii de emigranţi transilvăneni, cele ale lui Ion Ungurean din Maier şi a lui Grigore Gundri din Ieud, ambele în 1738, precum şi cele ale lui Ştefan Ungurean, din Căila, în 1763, şi a lui Grigore Moroşan, din Maramureş, în 1772.
Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează, „Ruşii ot Moldoviţa”, care nu trebuie confundaţi cu cei din Argel, ei fiind coloniştii din Vatra Moldoviţei, „123 – toată suma caselor”, însemnând 1 panţir, 7 femei sărace şi 115 birnici, aceştia fiind: Ivan Alecsandriuc, Mihai nepot lui, Ivan Parijnic, Ivan Biloberezchii, Ivan Meslic, Nicolai Meslic, Mihai, pânzar, Timofti, pânzar, zet lui, Mihai Robaniuc, Nistor Robaniuc, Simion Robaniuc, Iosip Robaniuc, Mihailo Anici, Hrihori Pidacic, Ivan, Brănişter, Tonii Butrapiuc, Tănasă Poştovnic, Marco sin Aniciu, Simion Driotcă, Andrei sin lui, Ştefan Chiruţă Zet Lui, Simion Rizac, Vasile sin lui, Dumitru sin lui, Irimia, butnar, Vasile Oblizniuc, Gavril brat lui, Ştefan brat lui, Chiril Oblizniuc, bătrân, Dumitru Pervişnic, staroste, Marco, staroste, Dumitru sin lui, Alecsa Ponipal, Ivan Clapişa, Pintelei sin lui, Vasile sin lui, Ivan Siniuc, Irina cu Vasile holtei, Ivan Buşitar, Petrea sin lui, Macsin sin lui, Iurie sin lui, Ştefan Mesji, Gavril Zguiuc, Nicolai Lupeniuc, Petrea Haidamac, Vasile Bursuc, Mihailo Rebeiuc, Drin Maloş, Nichita Maloş, Mihailo Hauca
