Exact acum un an izbucnea în spaţiul european o adevărată isterie legată de o formă de toxiinfecţie alimentară extrem de gravă, asociată cu consumul de legume, în special de castraveţi infectaţi cu o formă mortală a bacteriei E.coli. Ca şi gripa aviară sau alte “maladii de sezon”, generatoare de pierderi uriaşe, infecţia cu bacteria E.coli a dispărut subit în acest an. În urmă au rămas doar pagubele legumicultorilor care, în acest an, după cum era de aşteptat, s-au ferit, inclusiv în vestul ţării să mai cultive castraveţi pe suprafeţe mari. Astfel, una dintre puţinele culturi de sezon care asigura profituri relativ bune aproape că a dispărut, lăsând loc importurilor.
Un scandal generator de pierderi imense
Anul trecut legumicultura europeană s-a confruntat cu pierderi uriaşe, cauzate de teama populaţiei de a mai cumpăra aceste produse, în urma alertelor legate de infecţia cu bacteria E.coli, care, potrivit unor surse medicale, ar fi ucis 19 persoane în Europa şi a creat tensiuni uriaşe atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în afara ei. Pierderile au fost amplificate şi de decizia Rusiei, care a instituit o interdicţie legată de importurile de legume din ţările Uniunii Europene.
Aceasta deşi Laboratorul european de referinţă pentru analiza bacteriei Escherichia coli a comunicat că teama de a consuma legume este nejustificată, întrucât testele de laborator nu au arătat vreo legătură între legume şi sursa de infecţie cu bacteria E.coli, iar castraveţii – principalii “suspecţi” - consideraţi a fi contaminaţi au fost şi ei testaţi, dar s-au dovedit a fi inofensivi.
Anunţul Germaniei că legumele infectate ar fi provenit din Spania, lucru care s-a dovedit a fi fals, a creat tensiuni între autorităţile germane şi spaniole, existând inclusiv ameninţări legate de posibile embargouri comerciale.
Factura acestui sca
