Cele mai mari bănci din Statele Unite au înfiinţat în ultimii 22 de ani peste 10.000 de subsidiare la nivel global, odată cu extinderea afacerilor.
Se pare însă că cel mai important argument pentru acest lucru era nu dezvoltarea, ci dorinţa de a plăti taxe mai mici şi pentru a scăpa de reglementări mai stricte, potrivit unui studiu al Rezervei Federale (Fed), citat de Bloomberg.
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, este responsabilă de înfiinţarea celor mai multe unităţi, 3.391, urmată de Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America, fiecare cu peste 2.000 de subsidiare, arată un studiu al Fed New York. Citigroup, a treia mare instituţie de credit din SUA, a înregistrat în perioada respectivă 1.645 subsidiare.
Criticii afirmă că marile grupuri financiare sunt prea complicate pentru a fi conduse. O lege din 2010 cerea autorităţii federale pentru administrarea depozitelor şi Fed să se asigure că marile bănci pot fi lichidate fără a crea probleme sistemului financiar, dacă o astfel de măsură devine necesară.
Un senator american a propus chiar o lege pentru a forţa
divizarea acestora.
"Când autorităţile de reglementare trebuie să limiteze riscurile unor megabănci, cu active de mii de miliarde de dolari şi sute de firme afiliate, ştim deja că ceea ce este prea mare să fie lăsat să se prăbuşească este şi prea mare să fie administrat", a declarat senatorul Sherrod Brown.
Anularea în 1999 a unei legi datând din timpul Marii Depresiuni a reprezentat principalul catalizator al dezvoltării băncilor mari, arată studiul Fed. Activele marilor bănci s-au triplat între timp, la 15.000 de miliarde de dolari.
Thomas Hoenig, membrul în consiliul director al autorităţii pentru asigurarea depozitelor în SUA, a cerut reactivarea vechii legi, în timp ce propunerea senatorului Brown ar limita activele.
