A doua parte a interviului cu Traian Băsescu, ale cărui declaraţii despre actuala criză politică le-aţi putut citi în ziarul de ieri, acoperă zona reproşurilor care i se aduc. De la cele legate de gesturi sau afirmaţii nelalocul lor şi până la punctele vulnerabile din biografia sa. La fiecare, preşedintele suspendat are un răspuns...
„Adevărul": Nu regretaţi, în aceşti aproape opt ani de mandat, nişte afirmaţii la adresa unor categorii sau a unor oameni?
Traian Băsescu: Nu întotdeauna adresările mele au fost cele mai corecte şi le-am regretat atunci. Vă dau un exemplu uşor de înţeles: după incidentul cu Raed Arafat, eu l-am sunat şi l-am rugat să vină la mine. Hai, omule, du-te înapoi, asta e! (...) Cum, de asemeni, dacă ne referim la profesori: eu n-am spus neapărat că toţi profesorii sunt responsabili pentru calitatea slabă a educaţiei noastre.
Dar le-aţi spus că, dacă vor venituri suplimentare, să facă meditaţii.
Nu, am spus să mărim numărul de ore. Vă dau şi o explicaţie de la ce premisă am plecat. Spre exemplu, profesorii au ca număr standard pe săptămână 16 ore. Ce-am observat: în fiecare an, foarte mulţi suplinitori sunt angajaţi, deşi sunt profesori care nu şi-au luat nici definitivatul şi au note de 3-4. Este clar că acei dascăli nu pot învăţa copiii la un standard acceptabil. Şi una dintre soluţiile care mie mi s-au părut rezonabile a fost: salariile voastre sunt mici, hai să mărim numărul de ore de la 16 la 18. (...) În mod cert, modul cum am exprimat-o a fost greşit.
Nu vă pare rău că, atunci când aţi anunţat măsurile de austeritate, nu le-aţi explicat mai bine?
Eu le-am explicat atât cât am putut. Este adevărat că nici nu am avut mari şanse ca mesajul meu să fie menţinut. Pentru că ştiţi tehnica: cum ieşeam şi făceam o declaraţie, cum pe toate televiziunile era un grup care făcea ţăndări toate mesajele. Nim
