Săptămâna trecută citeam aici că în perioada 1934 – 1940, o echipă de cercetători de la facultăţile de Filosofie şi Litere, din Bucureşti, au iniţiat un studiu pentru alcătuirea unei Antropologii somato-psihologice româneşti. Cercetarea a pornit de la o observaţie referitoare la coeficientul de inteligenţă al românilor care părea să difere de la o regiune la alta. Ea urma să servească Guvernului României pentru a facilita elaborarea unei politici economice. Testarea inteligenţei a fost realizată pe un număr 59.817 indivizi cu vârste cuprinse între 10 şi 44 de ani. Cercetările au fost întreprinse pe locuitori din întreaga ţară, din mai toate judeţele, grupul examinat fiind alcătuit din şcolari, elevi de şcoală militară (ofiţeri şi subofiţeri), soldaţi, studenţi, ucenici, medici, profesori, funcţionari, învăţători etc.

Concluziile apar în tabelele de pe site-ul cu pricina.

Culmea, aproape 70 de ani mai târziu, dintr-un alt studiu al cercetătorilor români (na că nu doar cei englezi sunt șmecheri) reiese că mare parte din populaţie respectiv 60% dintre români, sunt de acord cu afirmaţia: Ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă. Mai mult, aproximativ 4 din 5 români cred că: Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă, şi 2 din 3 români cred că biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

În urmă cu câteva luni citisem ceva ce mă făcuse să râd la acea dată. Un specialist englez, Dr. Ian Robertson susţinea că puterea are asupra creierului un efect similar cocainei, crescând nivelul testosteronului şi a steroidului asociat lui. La rândul său, testosteronul în exces determină creşterea dopaminei, hormonul care controlează sistemul de recompense al creierului. Astfel, datorită puterii, cresc vigilenţa, încrederea, energia şi euforia, dar şi anxietatea, paranoia şi neliniştea. Specialistul spunea că, datorită puterii,