“Adevărul” vă prezintă zece momente care au marcat prezenţa României la Olimpiadă. Unele sunt strălucitoare, altele doar amuzante, dar cu toate sunt ale noastre.

Istoria participării României la Olimpiadă abundă de momente memorabile, uimitoare. Pentru noi sau pentru olimpismul mondial.

1. Paris 1900 Moşierul Plagino trăgea la talere

România anului 1900, ca şi cea de acum, cunoştea o acută criză economică şi politică. Şi coincidenţele continuă: pentru a completa vistieria statului, lefurile bugetarilor au fost diminuate şi s-au mărit taxele. Activităţile sportive erau ca şi inexistente şi, cu toate acestea, a doua ediţie a Jocurilor Olimpice, disputată la Paris, a consemnat România printre participante în premieră.

Provenit dintr-o familie de moşieri, Gheorghe Plagino (foto), aflat în vara respectivă în capitala Franţei, s-a înscris în nume propriu în proba de tir şi a împuşcat 11 talere din 20, ocupând un onorabil loc 11 din 31 de participanţi.

2. Paris 1924 fotbalişti fără banii de mâncare

Ţara noastră se poate mândri cu trei participări la Jocurile Olimpice la fotbal. Dar, din păcate, tricolorii au respectat de fiecare dată cuvintele lui Pierre de Coubertin, „important e să participi, nu să câştigi". Prima oară, în 1924, la Paris, România a pierdut categoric încă din primul tur, 0-6 cu Olanda, cu o echipă din care făceau parte vedetele vremii, Guga, Tanzer şi Rudy Wetzer. Eşecul ruşinos din Franţa are însă scuzele sale.

Tricolorii au călătorit cu trenul, la clasa a treia, au făcut o săptămână până la Paris, iar pe drum au jucat şi un amical la Viena cu Austria în care au pierdut doi jucători de bază din cauza accidentărilor. Mai mult, selecţionerul de atunci, Adrian Suciu, a fost acuzat apoi că a oprit pentru el banii delegaţiei, fotbaliştii fiind nevoiţi să să împrumute pentru mâncare şi biletele de întoarcere. Alătu