Ciobani care dau foc la şnepeniş, turişti care lasă în urma lor focuri aprinse sau culegători de fructe de pădure care aruncă neglijent mucuri de ţigară aprinse. Acestea sunt principalele cauze ale incendiilor care au izbucnit în pădurile din România.
De parcă s-ar fi "vorbit" între ele, incendiile au apărut şi în Argeş, şi în Braşov, Hunedoara, Alba, Covasna, Neamţ, în timp ce în alte zone, precum Sibiu, Mureş şi Harghita au fost focuri, s-au stins între timp, dar autorităţile ţin acele perimetre sub observaţie, pentru că pălălaia se poate reaprinde uşor. Mai ales pe canicula asta, când pământul e lipsit de apă, vegetaţia e uscată, şi mai bate şi vântul cu putere, ca un factor de răspândire a focului.
O centralizare de ieri, făcută de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, arată că la ora asta sunt peste 70 de hectare pe care se manifestă incendiul, ca un total în judeţele deja semnalate.
Argeşul a raportat două hectare, în zona Golului Alpin, între vârfurile Scara şi Boia, pe partea sudică a Masivului Făgăraş. Braşovul anunţă patru hectare de flăcări în apropiere de satul Sebeş, în Golul Alpin, între vârfurile Berevoiescu şi Ţiganu, la 1.500 de metri altitudine. Hunedoara vorbeşte despre 30 de hectare de vegetaţie uscată care a fost cuprinsă de foc în Munţii Şureanu, aproape de comuna Baru.
Alba raportează 25 de hectare unde flăcările "muşcă" din păşunea alpină, dar şi din copacii deja doborâţi, uscaţi, nu departe de comuna Şugag. Covasna are trei hectare cuprinse de flăcări - vegetaţie, dar şi pepinieră de foioase. Sibiul are probleme tot în Masivul Făgăraş, mai precis pe Vârful Muma, unde şapte hectare de vegetaţie ard. Neamţul se confruntă cu o situaţie periculoasă în Ceahlău, dar vegetaţia doar fumegă pe un perete al muntelui. Au fost şi incendii, de zilele trecute, care între timp au fost stinse, în judeţul Sib
