Datoria publică a ţărilor din zona euro a continuat să crească în primul trimestru al acestui an, atingând un nou nivel record de 88,2% din PIB, de la 87,3% la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.
Evoluţia datoriei guvernamentale evidenţiază dificultăţile întâmpinate de liderii statelor membre de a stăvili criza datoriilor suverane, în ciuda măsurilor de austeritate luate. Datoria publică nu include şi fondurile împrumutate între cele 17 ţări membre pentru a face faţă crizei financiare, fonduri care se ridică la 1,2% din PIB.
Creşterea costurilor de împrumut reflectă dificultăţile întâmpinate de guvernele naţionale în vederea stăvilirii crizei, acestea trebuind
să-şi reducă datoriile pentru a oferi asigurări investitorilor, însă o reducere prea rapidă ar putea provoca pagube enorme propriilor economii.
O parte dintre ţările membre zonei euro, printre care şi Grecia, Portugalia sau Cipru, se află deja în recesiune. În consecinţă, măsurile de austeritate sunt limitate la reducerea creşterii anuale a datoriei pe o perioadă de câţiva ani. În consecinţă, datoria publică totală va continua să crească.
Grecia, cea mai mare datorie
Datele Eurostat oferă şi o imagine a impactului pe care programul de asistenţă financiară pentru Grecia, semnat la începutul acestui an, l-a avut asupra gradului de îndatorare al acestei ţări.
Datoria Greciei, raportată la PIB, a scăzut în primul trimestru cu 33 de puncte procentuale în special datorită unei restructurări efectuate în martie, restructurare care a permis ţării să evite un faliment catastrofal, provocând, însă, pierderi însemnate deţinătorilor de obligaţiuni suverane. În pofida acestei măsuri, datoria Greciei se ridică la 132,4% din PIB, fiind cea mai îndatorată ţară din zona euro.
Grecia a înregistrat o înt
