Cu privire la deprecierea cursului de schimb au început să apară diverse opinii. Unii vorbesc despre staţionarea cursului leului în apropierea pragului de 4,6 Ron/ Euro, ceea ce înseamnă o depreciere de aproape 5% de la începutul lunii mai până în prezent. Alţii, cu a căror opinie nu sunt de acord, că deprecierea leului nu va avea “limită”. Nu sunt de acord nici cu exagerările privind atingerea unui curs de 5 Ron/Euro într-un timp scurt, deşi fundamentele economice sunt destul de îngrijorătoare.

Nu este adevărat că Banca Centrală se va uita pasiv la transformarea deprecierii leului dintr-un şoc temporar într-unul permanent. Banca Centrală nu-şi poate permite lupta cu efectele unei deprecieri “permanente” de 5% pe cursul de schimb.

Ce argumente am.

1. Un scenariu de depreciere cu 5% a leului în raport de euro va avea efecte negative vizibile asupra economiei. Preţurile de import vor creşte, presiunea pe transferul acestor creşteri asupra preţurilor producătorilor şi consumatorilor finali interni fiind din ce în ce mai accentuată. Creşterea inflaţiei va conduce la presiuni asupra creşterii salariilor nominale, creşterea costurilor cu forţa de muncă deteriorând eventuala competitivitate artificială a exporturilor determinată de depreciere. De asemenea, menţinerea cursului de schimb la un nivel depreciat cu 5% faţă de începutul lunii mai poate cauza o creştere a şomajului în rândul firmelor importatoare mai mare decât reducerea şomajului determinată de eventuala stimulare a exporturilor prin depreciere. Deprecierea va adânci lentoarea revenirii creditării firmelor şi populaţiei, prin creşterea costului creditelor noi în valută, cu efect negativ asupra creşterii economice.

2. Banca Naţională nu-şi doreşte concretizarea unui scenariu de creştere a riscului de neplată a creditelor către sectorul bancar. Apariţia efectului de avuţie şi bilanţ e