Homo sapiens, omul modern, a contribuit mai mult la dispariţia definitivă a verişorului său neanderthalian decât au făcut-o catastrofele naturale din Europa, afirmă autorii unui studiu publicat în Statele Unite ale Americii, informează AFP.

Migraţia omului modern din Africa spre Europa a constituit o ameninţare mai mare pentru populaţiile indigene neanderthaliene decât cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută de pe continentul european, care a avut loc în urmă cu 40.000 de ani, au explicat autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Geograful John Lowe, de la Universitatea Royal Holloway din Londra, a analizat depozitele de cenuşă vulcanică invizibile cu ochiul liber prelevate din Marea Egee, Libia şi patru peşteri din Europa.

Depozitele provin dintr-o erupţie vulcanică ce a acoperit cu cenuşă o zonă de 30.000 de kilometri pătraţi din jurul bazinului mediteranean. Oamenii de ştiinţă a folosit aceste resturi de cenuşă vulcanică pentru a sincroniza evenimentele arheologice cu datele climatice preistorice.

Rămăşiţele de neanderthalieni şi alte dovezi ale existenţei lor au început să scadă ca număr cu mult timp înainte de această erupţie şi de apariţia unor perioade de schimbări climatice extreme, afirmă autorii studiului.

Indicii prezente în acele particule de cenuşă lasă să se creadă că oamenii moderni reuşiseră deja o ocupaţie întinsă şi diversificată în Europa de Est şi în Africa de Nord, în momentul producerii erupţiei.

Deşi mici grupuri de neanderthalieni, şi ele foarte mobile, ar fi putut iniţial să supravieţuiască, acest verişor al omului modern de astăzi a fost în cele din urmă distrus pentru totdeauna chiar de Homo sapiens.

Cenuşa vulcanică a dezvăluit totodată faptul că Europa a suferit schimbări climatice brutale în urmă cu 30.000 - 40.000 de ani, când omul de Nean