La aducerea sa la comanda Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, comisarul-şef Marcian Colman spunea că este foarte interesat să afle ce-şi doresc cetăţenii de la poliţişti. Şi că, pentru asta, se îmbracă în trening şi se plimbă prin parcuri, băgându-se în vorbă cu oamenii. Pesemne că, în plimbările sale, domnul Colman nu s-a întâlnit cu nici un şofer, ci numai cu micuţi care se trag cu trotinetele, cu mame care preferă mersul pe jos pentru a mai da jos kilogramele puse pe ele în timpul sarcinii ori cu bunici care pentru a ajunge în parc trebuie doar să treacă strada. Astfel, purtătorul de trening cu epoleţi nu a aflat că, în municipiul Suceava, şoferii sunt foarte nemulţumiţi de cum se circulă. Mai ales pe străzile pe care se execută lucrări de cârpeală sau pe podul de la Burdujeni, aflat într-un proces de consolidare, după ce în 2010 a fost afectat de inundaţii.

Prezenţa angajaţilor de la Serviciul Rutier în zonele în care se circulă cu viteza cu care un poliţist cu burtă aleargă după hoţii de capace de canal ar fi mai mult decât necesară. Însă, poliţiştii coordonaţi de purtătorul de trening cu epoleţi preferă să iasă pe teren după lăsarea serii şi numai în anumite zone. Seara este mai răcoare şi, totodată, atunci există mai multe şanse ca şoferii să fie băuţi şi, deci, numai buni de amendat.

Uneori, caschetele albe ale poliţiştilor de la Serviciul Rutier pot fi văzute şi ziua, însă prea târziu. Adică, de-abia după ce ai făcut o depăşire imprudentă într-un loc în care poliţistul ştie că nu ai cum să-l observi înainte de a comite o ilegalitate.

Mai trebuie de amintit şi de sensurile giratorii de tip balegă care au apărut peste tot în Suceava cu acceptul tacit sau explicit al Poliţiei Rutiere. Dacă purtătorul de trening cu epoleţi nu s-ar plimba numai prin parc, ci şi pe străzile oraşului, ar observa că unele sensuri giratorii sunt atât de p