De la sărac la bogat sau de la intelectual rafinat la mojic needucat, simbolul traiului bun la români reprezintă frigiderul plin şi masa îmbelşugată.
Mâncarea ocupă un loc important în viaţa românilor, iar acest lucru se vede cel mai bine în zilele de sărbătoare, când „e liber de la Guvern" şi momentul ideal pentru un grătar „cu de toate" la iarbă verde. De regulă, la aceste evenimente participă toată familia, de la cel mai mic până la cel mai bătrân, o mulţime eterogenă de copii de câţiva ani, adolescenţi, adulţi şi moşnegi, de oameni cu carte sau bunici cu două clase. Dar în clipa când grătarul este gata, toţi devin unul - ăia mici lasă mingea, puberii fiţoşi abandonează iPhone-ul, babele îşi amână bârfa - şi se strâng laolaltă pentru a devora fleicile aburinde.
Românul nu uită de mâncare nici în timpul banalelor zile de lucru, chiar dacă are acasă tot ce-i trebuie pentru a încropi o cină decentă. La sfârşitul programului, o raită prin supermarket burduşeşte frigiderul şi subţiază considerabil bugetul. De altfel, România se situează cu 126% peste media europeană în ceea ce priveşte banii cheltuiţi pe alimente, susţine biroul statistic al Uniunii Europene (UE).
„Am o grijă permanentă de-a nu rămâne fără mâncare, chiar dacă ştiu că, de fapt, nu-mi lipseşte nimic din cămară", spune Mariana Goroi (36 de ani), din Bucureşti. „Cel mai bine mă simt când ştiu că frigiderul «dă p-afară». De asemenea, de sărbătorile mari, de Crăciun sau Paşte, îmi plac mesele încărcate. E drept că de fiecare dată cumpăr mai mult decât se consumă şi ajung să arunc mâncare", mai spune Mariana Goroi.
Mănânc, deci mă simt bine!
Potrivit Institutului Naţional pentru Statistică, românii cheltuiesc pe alimente şi băuturi nealcoolice peste 40,8% din venitul lor lunar. În primul trimestru al acestui an, suma totală medie cheltuită pentru bunuri de consum a fost de 2
