Referendumul de duminica schimba profund peisajul constitutional din Romania. Organizarea unui asemenea referendum, pentru a doua oara in cinci ani, si reactia institutiilor statului ridica intrebari in ce priveste capacitatea Constitutiei din 1991 de a face fata presiunilor vietii politice. Cand problema regimului constitutional (semi-prezidential sau parlamentar?) va reveni in actualitate, probabil dupa alegerile parlamentare, foarte mult va depinde de intelegerea semnificatiei referendumului de duminica. Dat fiind ca viitorul democratiei constitutionale in Romania ne priveste pe toti, se cuvine sa intelegem exact implicatiile evenimentelor in derulare.

Sfarsitul regimului semi-prezidential?

Potrivit Constitutiei din 1991, Romania este un regim semi-prezidential in care Presedintele si Guvernul isi impart puterea executiva. Cand Presedintele si Guvernul fac parte din aceeasi forta politica, regimurile semi-prezidentiale functioneaza fara blocaje institutionale majore. Blocaje vor aparea, insa ele sunt politice, nu institutionale, si se rezolva de obicei in interiorul partidului sau coalitiei la putere. Tandemul Iliescu-Vacaroiu si prima perioada a tandemului Constantinescu-Ciorbea sunt exemple ale unei asemenea dinamici politice.

Cand Presedintele face parte din partidul sau coalitia majoritare in parlament, constitutia unui regim semi-prezidential ii ofera acestuia o influenta politica asemenatoare cu a unui Presedinte intr-un regim prezidential. Flexibilitatea cadrului constitutional – cu alte cuvinte, plierea institutiilor pe structura rezultatului alegerilor – este unul dintre avantajele sistemelor semi-prezidentiale. Orice constitutie trebuie sa ofere fortei politice care a castigat alegerile mijloace pentru implementarea programului electoral. Din acest motiv, intemeierea cererii de suspendare a Presedintelui Basescu pe argumentul “uzurparii