La începutul săptămânii, cancelarul Germaniei Angela Merkel a spus că Bulgaria este un exemplu excelent pentru modul în care şi-a conturat sistemul fiscal ca să facă faţă crizei, scrie Bloomberg. Sursa: REUTERS

Fiind în continuare cea mai săracă ţară din UE, Bulgaria nu este dată foarte des ca exemplu. Dar Merkel a spus acest lucru pentru a ilustra ideea că ţările care obişnuiau să cheltuiască mai mult decât produceau trebuie să treacă printr-o perioadă de austeritate pentru a îşi asigura o creştere sustenabilă. Probabil că Mertkel s-a gândit că Bulgaria poate fi un exemplu bun pentru Grecia.

Cele două ţări au avut o mulţime de lucruri în comun, până recent. Ambele au cunoscut influenţa imperiului otoman şi au luptat apoi pentru independenţă, devenind unele din cele mai sărace ţări din Europa. Cărările lor încep să se separe după al doilea război mondial, când Bulgaria a intrat sub influenţa imperiului sovietic, iar Grecia a rămas parte a Europei de Vest. Odată ce grecii au intrat în uniunea Europei, în 1981, ţara a primit o grămadă de fonduri, în timp ce ţara comunistă vecină a stagnat.

Apoi, în 1989, blocul communist s-a prăbuşit, iar în Bulgaria s-a născut democraţia, ţara fiind totuşi lipsită de fonduri pentru a se dezvolta. Austeritatea era pe atunci un mod de viaţă.

După 7 ani de întârziere a reformelor, de creştere a mediului privat într-un mediu aproape fără reguli, hiperinflaţia a apărut în Bulgaria în 1996, ceea ce a erodat din nou economiile populaţiei, lucru care a condus la închiderea celei de-a treia bănci ca mărime din ţară.

Leva, moneda ţării, a luat ca referinţă marca germană şi mai apoi euro, iar băncii centrale i s-a interzis să acorde împrumuturi băncilor comerciale, măsură de precauţie în vigoare şi acum. FMI a cerut ca rezervele valutare să acopere în totalitate masa monetară în circulaţie. @