La începutul acestei luni, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a dat Bulgaria drept un exemplu de virtute fiscală în cadrul răspunsului faţă de criza financiară.
Acest lucru a surprins pe mulţi. În fond, nu este un lucru obişnuit ca Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, să fie oferită drept model. Singurul motiv pentru care Merkel ar face o asemenea comparaţie este spre a-şi susţine argumentul că ţările care cheltuie mult mai mult decât produc trebuie să treacă printr-o perioadă de austeritate extrem de dură dacă doresc să-şi asigure o creştere economică sustenabilă, consideră Ilian Scarlatov, fondatorul şi directorul general al KBC Securities, în cadrul unui editorial Bloomberg.
Învăţămintele ţărilor ex-comuniste despre viaţa în vremuri de austeritate
Scarlatov consideră că ţările ex-comuniste, şi în special Bulgaria, ţară a cărei cetăţeni şi-au văzut economiile devalorizate de două ori în timpul tranziţiei dureroase post 1989, au multe învăţăminte de oferit periferiei sudice a zonei euro despre viaţa în vremur de austeritate. Deceniul 1989 – 1999 a fost extrem de dur, însă i-a transformat be bulgari în persoane interesate să economisească, chiar şi după ce ţara lor a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Sectorul bancar este finanţat de aceste economii, care oferă o rată solidă de capital de rangul I de 15,8%. Utilizarea cărţilor de credit este ca şi inexistentă, bulgarii preferând bani lichizi.
Vezi câţi întreprinzători greci şi-au mutat afacerile în Bulgaria
A fi sărac, nu este un lucru plăcut, recunoaşte Scarlatov. Bugetarii bulgari sunt plătiţi mizerabil iar pensionarii se chinuie să supravieţuiască. Nu există autostrăzi care să unească o extremitate a ţării cu cealaltă, iar metroul acoperă doar părţi ale capitalei Sofia. Editorialistul Bloomberg consideră că acesta este, însă, preţul care trebuie plăti
