Pe Bulevarul Kiseleff, la numărul 35- 37, stă ascunsă o clădire cu o istorie impresionantă. Epicentrul lumii mondene a Micului Paris din perioada interbelică stă să se prăbuşească sub ochii autorităţilor.
Pe unul dintre cele mai frumoase bulevarde ale Capitalei, Bulevardul Kiseleff, printre reşedinţe de lux şi ambasade, găsim la numărul 35 - 37, în spatele unui gard părăginit, o casă impozantă care te intrigă de la prima vedere. Printre sediile diplomatice ferchezuite şi bine întreţinute, păzite de jandarmi şi împrejumite de garduri impenetrabile cu privirea, casa Miclescu are un aer boem dar trist, precum cel al unei bătrânici fără farduri şi podoabe.
Curtea năpădită de buruieni, plafonul acoperişului căzut, geamurile sparte şi scările pline de mobilier vechi ajuns acum material de foc pentru oamenii străzii parcă strigă la trecători după ajutor.
Puţini bucureşteni ştiu că în perioada antebelică şi mai târziu cea interbelică, acest imobil era unul dintre cele mai mondene locuri ale Micului Paris. Construită în 1900 de către marele architect Ion Mincu pentru pictorul G.D.Mirea, acesta a fost nevoit să renunţe la proiect deoarece şi-a epuizat bugetul inainte de terminarea construcţiei. Astfel, în 1904 casa a fost cumpărată şi terminată de colonelul Radu Miclescu, descendent al unei mari familii de boieri moldoveni.
În scurt timp, cele mai mari personalităţi ale perioadei interbelice îşi făcuseră un obicei din a se întâlni aici, unde se organizau baluri elegante. Tot aici se organiza săptămânal o întâlnire a aristocraţilor acelor vremuri precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balş, Greceanu sau Odobescu.
Anii ce au urmat şi contextual politico-economic aveau să schimbe dramatic istoria acestei case. În 1948, regimul comunist a confiscat casa şi a trecut-o în patrimonial ICRAL Herăstrău, apoi, ace