În data de 29 iulie va avea loc cel de-al 13-lea referendum din istoria României. Primul a avut loc în anul 1864 si a avut ca obiectiv formarea primei Constituţii a României. Patru referendumuri au fost instituite pentru aprobarea, respectiv revizuirea constituţiilor și tot printr-un referendum a fost stabilită alegerea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române. Chiar și în timpul dictaturilor s-au făcut referendumuri: două dintre acestea au fost iniţiate de mareşalul Ion Antonescu. Atunci, poporul și-a exprimat votul oral, referendumul trecând cu o majoritate covârșitoare, de 99%.
Regimul comunist a organizat și el două referendumuri, iar, în perioada de după 22 decembrie 1989, au mai fost alte 5 referendumuri. În toată istoria României, un singur referendum a fost invalidat – cel din anul 2007 – din cauza prezenţei reduse. Tot după 22 decembrie 1989, a fost făcut și primul referendum pentru demiterea preşedintelui, acelaşi Traian Băsescu.
De-a lungul istoriei, românii au fost chemaţi la vot prin referendum sau plebiscit. Pe buletinele de vot existau doar două opţiuni: “Da” sau “Nu”. Primul plebiscit a fost organizat în 1864, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Referendumul s-a organizat în vederea formării primei Constituţii a României, denumită Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris. Pentru DA au fost exprimate 682.621 de voturi, pentru NU au votat 1.307 şi au fost 70.220 abţineri.
Între 2 şi 8 aprilie 1866 s-au organizat două consultări ale populaţiei, care au dus la alegerea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române.
Următorul referendum a fost în data de 24 februarie 1938, la iniţiativa regelui Carol al II-lea, prin care a fost aprobată noua Constituţie a României.
Mareşalul Ion Antonescu a considerat necesară convocarea în două rânduri, prin plebiscit, a poporului român pentru a aproba politica pe c
