Acum trei ani, Traian Băsescu depre doi ziarişti: “găozar” şi “ţigancă împuţită”. Adrian Năstase, înainte de 2004: “plimbăm corupţia prin gură” şi “vă invit să-mi număraţi ouăle”. Mircea Marian, editorialist Evenimentul zilei: „Justiţia trebuie democratizată şi curăţată cu pistolul la tâmplă” (2009).
Cristian Tudor Popescu, despre Traian Băsescu, într-un editorial publicat ieri de gandul.info: “sunteţi un laş, un clănţău uriaş, un şarlatan de care poporul român îşi va aduce aminte ca de o boală ruşinoasă a istoriei sale (…) cutră vopsită”.
Victor Ponta, despre acelaşi: “România a fost distrusă de Traian Băsescu, un scorpion care a înţepat şi i-a înţepat pe toţi cei care i-au fost alături” (RTV). Premierul revine: “varianta foarte scurtă: pentru că Băsescu este un mafiot, un mincinos şi un ticălos. Asta este varianta simplă, pe care o înţelege până şi Traian Băsescu”. (lifemedia.ro). Crin Antonescu: “Traian Băsescu este un exemplar politic degradat, degenerat”. (ziare.com). Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, despre Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene: “politruc”.
Câteva concluzii: Ne mai putem mira ipocrit că România pare haznaua Europei, că pute (fizic) îngrozitor, că pe străzile oraşelor noastre eşti nevoit să faci slalom printre flegme? Ne mai putem mira că, la intersecţii, şoferii români îşi soluţionează disputele prin înjurături cât mai grosolane (cei care nu au bâte în maşini, evident)? Ne mai putem mira de procentul mare de absenteism electoral al României educate? Ne mai miră rezultatele de la BAC (de fapt da, în sensul că sunt prea mulţi promovaţi)? Există mari diferenţe de atitudine între găştile interlope româneşti, clasa politică şi o bună parte a mass-media? Ne mai miră procentul foarte mare de bărbaţi români atât de curajoşi încât îşi bat systematic soţiile şi copiii?
Limbile nordice, ale celor mai civil
