După ce au încercat “eliberarea” Damascului, rebelii sirieni se concentrează acum asupra unui alt oraş cu încărcătură simbolică, Alep, capitala economică a Siriei. Luptele în acest oraş durează de 6 zile iar rezultatul lor rămîne incert.
Strategia răsturnării regimului Bashar al-Assad prin provocarea unei revolte generale la Damasc nu a reuşit. Practic în aceste momente trupele guvernamentale sunt pe cale de a prelua controlul asupra ultimelor bastioane ale rezistenţei rebelilor în capitala siriană.
Oraşul Alep are însă o cu totul altă configuraţie strategică. El se află nu departe de graniţa cu Turcia, la o distanţă de 350 de kilometri de Damasc.
Este considerat capitala Siriei de Nord, iar dacă rebelii vor reuşi să-l controleze, oraşul Alep ar putea deveni un loc simbolic pentru instalarea unui eventual guvern de tranziţie creat de opozanţi.
În prezent atît rebelii cît şi regimul de la Damasc îşi trimit întăriri în acest oraş care a aşteptat de fapt un an înainte de a se revolta. Abia în luna mai anul acesta studenţii au început să organizeze primele manifestaţii şi mişcări de protest la Alep, oraş numărînd 2 milioane 5 sute de mii de locuitori, unde suniţii sunt majoritari, dar unde trăieşte şi o importantă comunitate creştină.
În cazul unei victorii la Alep, rebelii ar putea miza şi pe asfixierea economică a regimului de la Damasc, deşi acesta este sprijinit de Rusia şi de Iran, precum şi de hezbolahii din Liban.
În altă ordine de idei, bătălia continuă şi pe teren diplomatic iar Moscova critică vehement Washingtonul pentru atitudinea adoptată faţă de rebelii sirieni. Mai precis, ministrul de externe Serghei Lavrov reproşează Statelor Unite că nu au condamnat atentatul de pe 18 iulie de la Damasc, soldat cu moartea mai multor înalţi demnitari sirieni. Poziţia americană este "oribilă", afirmă Serghei Lavrov care mai ajung
