Anticipând parcă deciziile nefavorabile pe care avea să le ia Curtea Constituţională, liderii PDL şi Traian Băsescu s-au hotărât să meargă pe varianta boicotării referendumului. Simpatizanţii vor fi sfătuiţi, aşadar, să nu meargă la vot, pentru ca referendumul să nu fie validat. Totuşi, o mare necunoscută o constituie „procedura de urmat" asupra căreia şi-a rezervat Parlamentul dreptul să se pronunţe.
Din cele patru sesizări depuse de PDL şi asupra cărora s-au pronunţat ieri judecătorii Curţii Constituţionale, doar una a fost admisă: cea referitoare la dreptul Guvernului de a decide, în locul Parlamentului, intervalul de desfăşurare a referendumului. În schimb, modificarea adusă Legii referendumului (nr. 3/2000), potrivit căreia urnele vor sta deschise de la 7 dimineaţa până la 11 noaptea, a fost găsită constituţională de CCR. Tot constituţională a fost găsită şi decizia ca această modificare de legislaţie să se aplice chiar începând cu referendumul din 29 iulie (în condiţiile în care modificarea a fost operată nu mai departe de săptămâna trecută, adică la zile bune după declanşarea procedurii de suspendare).
Nu în ultimul rând, Curtea a respins sesizarea PDL privind art. 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 2012, articol care lasă Parlamentului o portiţă în cazul în care referendumul nu este validat. Mai precis, articolul menţionat spune că „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat".
USL păstrează secretul asupra „procedurii". Un nou referendum?
Juriştii USL chestionaţi de RL asupra „procedurii de urmat" au încercat să acrediteze ideea că sintagma nu ar ascunde nimic subversiv. „Nu ne-am gândit la ceva special. Aşa a fost trecut şi în hotărârea de