Gradul ridicat de euroizare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creşterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe pieţe externe, efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro. Doar mâna de lucru este plătită în majoritatea companiilor în lei.
Pe de altă parte, Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai importanţi antreprenori locali şi proprietarul Jolidon, spune că evoluţia cursului de schimb afectează puternic businessul său deoarece creditele şi chiriile sunt în euro, iar o parte din materiile sunt importate, tot în moneda unică.
"Există mai multe aspecte negative decât pozitive. Dacă nu aveam exportul, nu aveam niciun beneficiu de pe urma acestei situaţii care se schimbă de la zi la zi." El mai spune că situaţia este cu atât mai gravă cu cât compania nu îşi poate face niciun plan de business, instabilitatea fiind cuvântul de ordine.
"În fiecare zi am văzut cum este depăşit un nou prag al cursului de schimb. Acum puţin timp aveam 4,3 lei pentru un euro, iar acum mergem spre 4,7 lei pentru un euro. Nu mai ştiu cât de sus se poate duce." Omul de afaceri adaugă faptul că deşi criza economică este în Europa şi nu la noi, tot leul este cel care se depreciază în raport cu euro, şi nu invers. "Când criza era locală, se deprecia leul. Acum când criza este în Europa tot moneda locală pierde. Nu este normal."
Cârlig mai spune că evoluţia din ultimele zile nu face decât să anuleze efectele benefice pe care le-au avut măsurile de austeritate luate în ultimii ani.
"Lipsa de acţiune din ultima perioadă nu face decât să ne întoarcă în timp. Am putea fi nevoi
