La referendum fiecare alegător are trei opțiuni și numai trei. Opțiunile sunt extrem de simple și sunt acte sau gesturi expresive minimale. Pe rând: nu pun în urnă nimic, pun în urnă o bilă albă, pun în urnă o bilă neagră. Indiferent de intenția autorului fiecare gest rămâne înscris ca un semn: adică este o asociere dintre o expresie materială, gestuală în cazul nostru, și o semnificație. În funcție de contextul în care este integrată sau inclusă expresia ea capătă de fiecare dată un alt înțeles. În contextul sau inclusă în regula de joc a unor alegeri, a unei acțiuni care să indice o alegere, cele trei expresii înseamnă rând pe rând ”mă abțin”, adică refuz să mă exprim, ”accept” sau ”refuz”.

Este de observat că cele trei opțiuni au statut egal. Fiecare opțiune presupune o acțiune de voință, conștient intențională din partea celui care face alegerea. Fiecare are o semnificație dată în contextul de joc inițial: nu mă exprim (ZERO), mă exprim favorabil (DA), mă exprim defavorabil (NU). Regula de joc a referendumului este simplă. Ca în orice joc semnificația unui act este o funție a rolului pe care îl efectuează acțiunea dată. Astfel, dacă dorești ca B să fie eliminat, atunci votezi DA. Dacă vrei ca B să nu fie eliminat, atunci votezi NU. Dat fiind că o altă regulă spune că, în cazul în care numărul participanților care operează  DA / NU, nu ajunge să depășească jumătate + 1 din numărul total al participanților, atunci numărul celor adoptă alegerea nonvot, adică ZERO, prevalează și B nu este eliminat. În acest joc toți cei înscriși sunt participanți activi, cu alegerea ZERO, de la începutul partidei. Semnificația acțiunilor este reglată strict de regula jocului și nimic mai mult. Prin simplul fapt că partida a început participanții sunt, prin definiția jocului, deja contabilizați ca fi ales. Pentru unii va fi greu de acceptat – ca fiind contra intuitiv – faptu