Vezi şi Caţavencii.ro
Cînd faci pe apărătorul democraţiei la drumul mare nu merge să te consolezi cu machiaverlîcuri, dacă roţile şi rotiţele democraţiei nu mai funcţionează cum vrei tu. Dacă ajungi să spui că scopul scuză mijloacele, fiindcă ţi se pare că scopul tău merită şi mijloace dosnice, măcar nu mai băga şi democraţia în combinaţii de-astea de alba-neagra. Fiindcă în democraţie mijloacele sînt la fel de importante ca scopul.
Ce-i aia că tu ca preşedinte nu poţi să nu respecţi o instituţie a democraţiei, referendumul, drept care te duci la vot, dar să-i îndemni pe cei care te susţin să stea acasă? Cum ar veni, tu te sacrifici s-o respecţi pe democraţie, că eşti preşedinte, dar cine e de partea ta să nu se încurce cu respectul ăsta? Dacă mă iubeşti, stai, popor, acasă, că aş sta şi eu, dar nu mă lasă rangul! Nu contează că astfel întorci democraţia cu picioarele în sus. Fiindcă ea începe de la popor, nu de la beneficiar, cum îţi închipui tu. În mintea ta n-are importanţă că-i îndemni pe alţii să facă ceea ce tu nu îndrăzneşti, cîtă vreme te speli tu pe mîini şi în locul lor. Ca să te-ntorci tu sus, ăştia care-s mai jos decît tine să facă mop din democraţie şi să spele cu el prin casă? Principiile funcţionează numai la etajul tău, iar mai jos începe regula lui alege-s-ar praful?
Unde s-a pomenit în Europa aia ale cărei reguli zici că le aperi ca un preşedinte de ţară să-şi îndemne concetăţenii să nu iasă la vot şi să mai şi pretindă că astfel apără democraţia? Dacă democraţia a ajuns să se sprijine pe statul acasă, atunci să renunţăm de tot la vot, şi să numărăm pentru cine nu vrea omul să meargă la urne. Să facem comisii care să meargă din uşă în uşă, cu întrebarea – Tu pentru cine stai acasă?
Vezi şi Caţavencii.ro
Cînd faci pe apărătorul democraţiei la drumul mare nu merge să te consolezi cu machiaverlîcuri, dacă roţile şi rotiţel
