Preşedintele român, Traian Băsesecu (centru-dreapta), îşi va afla duminică viitorul politic, în cadrul referendumului privind demiterea sa, convocat de majoritatea de centru-stânga, punctul culminant al unui "război" care a provocat îngrijorare în Europa şi în Statele Unite, comentează AFP.

În cadrul unor declaraţii de o severitate rară la adresa unui stat membru, Comisia Europeană şi-a exprimat la mijlocul lui iulie preocuparea în legătură cu posibila încălcare "sistematică" a normelor statului de drept în România.

Referendunmul de duminică, menit să pună capăt celei mai grave crize politice din România după căderea dictaturii comuniste în 1989, va fi validat numai dacă 50 % plus unu din cei 18,3 milioane de alegători se vor prezenta la urne. Acest prag este dificil de atins într-o ţară în care electoratul nu îşi poate ascunde resentimentele faţă de o clasă politică implicată în nenumărate scandaluri de corupţie, iar aceasta fără a lua în calcul cei trei milioane de români cu drept de vot din diaspora, care însă nu intenţionează să facă acest lucru, notează AFP.

Băsescu (61 de ani), care s-a bucurat în trecut de o mare popularitate, a câştigat un prim referendum în acest sens în 2007, dar acum are o cotă de încredere mult diminuată mai ales în urma măsurilor dure de austeritate impuse în 2010, doi din trei români declarându-se în favoarea plecării sale, precizează AFP.

Pentru a-şi relua funcţia şi a-şi duce mandatul până la capăt (2014), după ce a fost suspendat de Parlament, preşedintele a ales o strategie controversată, încurajând absenteismul. Susţinătorii săi, din cadrul Partidului Democrat Liberal (PDL, aflat în opoziţie), au făcut apel la boicotarea referendumului, calificându-l drept o "mascaradă" şi temându-se de fraude, adaugă AFP.

PDL denunţă totodată "seria lungă de nereguli şi abuzuri" comise de Uniunea Social-Liberală