Dacă atunci când veţi ajunge în Statele Unite vă veţi opri câteva zile la Los Angeles, vă invit să faceţi o plimbare pe celebrul Hollywood Boulevard, unde se află faimosul Walk of Fame, cu „stele“ ale celor mai cunoscute vedete ale vieţii cinematografice, teatrale şi muzicale americane. Dacă veţi avea curiozitatea să căutaţi „steaua“ vedetei noastre de astăzi, vă sfătuiesc să vă opriţi la nr. 6.801 şi nu la nr. 6.665, chiar dacă ambele „stele“ poartă acelaşi nume – Harrison Ford. Nu, nu este nicio greşeală, căci a mai existat un Harrison Ford (1884–1957), renumit actor de teatru (pe Broadway) şi din epoca filmului mut. A fost foarte activ, a jucat în circa 30 de filme (în perioada 1915–1932) din toate genurile – farse, comedii, drame etc., unele dintre ele pierdute, din păcate. A colaborat cu regizori celebri – Erich von Stroheim, King Vidor, D.W. Griffith etc. Unul dintre cele mai faimoase filme ale sale a fost prima versiune cinematografică a romanului „Bâlciul deşertăciunilor“ (Vanity Fair) de William Thackeray, reluat apoi în mai multe variante. Unele dintre filmele sale au fost selec­ţio­nate în anii 2000 pentru Registrul Naţional al Filmelor, ce se păstrează la Biblioteca Congresului din Washington, D.C. Odată înlăturată posibila confuzie, să ne întoarcem la Harrison Ford, cel din zilele noastre. Este foarte greu să sintetizezi viaţa şi cariera atât de bogate ale acestui actor care, la cei 70 de ani ai săi, a jucat în aproape tot atâtea filme. S-a născut la Chicago într-o familie cu rădăcini irlan­dezo-germane (tatăl) şi ruso-evreieşti (mama), ceea ce l-a determinat să declare acum vreo zece ani: „Ca om m-am simţit mereu irlandez, ca actor m-am simţit mereu evreu“. Anii fragedei tinereţi a lui Harrison Ford au con­semnat studii obişnuite la diferite colegii din ţară şi, din dorinţa de a învinge o anume timiditate, a luat ceva lecţii de artă dram