De la Mineriada din 1990, luările de poziţie ale politicienilor occidentali, care au acuzat subminarea democraţiei şi a statului de drept, nu au fost niciodată mai vehemente .

Criticile au început odată cu primele măsuri luate în scopul suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Limbajul dur al Comisiei Europene arată clar că relaţiile României cu Bruxelles-ul sunt la cel mai scăzut nivel de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Publicaţiile din Europa şi SUA au vorbit despre "dictatură" şi "putinizare" sau despre faptul că România a devenit "oaia neagră a Europei".

3 iulie

Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding (cu orientare de centru-dreapta), este primul oficial al Comisiei Europene care a reacţionat la intenţiile Guvernului Ponta de a face modificări în privinţa Curţii Constituţionale. „Sunt îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României", a scris Reding pe Twitter. „Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent e o precondiţie pentru respect reciproc", a continuat ea.

4 iulie

Susanne Kastner (social-democrată), preşedinta Comisiei de Apărare a Bundestagului, considera, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că „Justiţia trebuie să rămână independentă în România" şi că „USL ar face bine să respecte aceste reguli". Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german şi membru al Partidului Creştin-Democrat (CDU), spunea că „în România, statul a căzut pradă unui partid", cerând o dezbatere la nivel european.

6 iulie

Guvernul Merkel (de dreapta), prin vocea purtătorului de cuvânt îşi exprima îngrijorarea în legătură cu reformele politice din România: „Independenţa şi capacitatea de acţiune a Curţii Constituţionale a României nu trebuie puse sub semnul întrebării". „La drept vorbind, Guvernul federal are îndoieli serioase f