Extinderea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va linişti pentru moment temerile investitorilor privind situaţia din România, însă economia locală va continua să aibă "eticheta" de instabilitate politică. Aceasta este de fapt o soluţie de avarie, în condiţiile în care băncile străine prezente pe piaţa locală ezită să-şi majoreze expunerile pe România în urma scandalului Hidroelectrica şi a disputelor politice.

Deşi extinderea acordului cu FMI poate avea efecte negative asupra capacităţii pe termen lung a României de a se întoarce la ritmuri susţi­nute de creştere economică, analiştii spun că singurele opţiuni ale Guvernului erau întoarcerea în "plasa" FMI sau în colţii investitorilor de pe pieţe.

"România este văzută în continuare de pieţe ca fiind instabilă. Judecata în cazul de faţă se face între două rele, respectiv FMI şi cealaltă opţiune, cea a pieţelor. Reacţia pieţelor în urma acestui anunţ ar trebui să fie pozitivă, de aceea cred că a fost făcut anunţul public în acest moment, pentru a domoli temerile privind România. Pieţele financiare apreciază prezenţa FMI pentru că instituţia trage de mânecă Guvernul. Monitorizarea este în acest moment principalul element de interes şi nu componenta financiară a acordului", explică analistul economic Aurelian Dochia.

Practic, analistul spune că oficialii din Guvern s-au grăbit să anunţe că România va intra din nou sub umbrela FMI pentru a domoli creşterea cursului şi inflamarea în continuare a costurilor la care România obţine finanţare din străinătate. Pierderea de credibilitate în faţa pieţelor internaţionale a început să se deterioreze odată cu începutul crizei politice ce a dus la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi cu intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

Potenţiala extindere a acordului cu FMI va marca în acelaşi timp şi cea mai importantă inconsecvenţă în decla