Austeritatea începe să lovească la temelia celor mai tinere democraţii europene. Demersul primului ministru român Victor Ponta de a-l înlătura pe preşedinte, ale cărui măsuri de austeritate bugetară au fost apreciate de cancelarul german Angela Merkel, va avea un deznodământ la referendumul din 29 iulie.

Politicienii din regiune mizează pe sentimentele anti-austeritate care i-au impulsionat pe radicali în democraţii europene mai consolidate precum Grecia, Franţa şi Olanda. Liderii post-comunişti merg pe urmele primului ministru ungar Viktor Orban, care se luptă de doi ani cu UE, căutând să-şi consolideze puterea, afirmă Lars Christensen, analist la Danske Bank A/S.

"Politica şi retorica guvernului ungar şi ceea ce vedem acum în sud-estul Europei ne dă acelaşi sentiment", spune acesta. Multe state balcanice "merg în direcţia greşită în acelaşi timp cu Ungaria. Ele încearcă în multe feluri să deraieze procesul. Instituţiile democratice nu sunt pe deplin respectate", consideră Christensen.

Leul românesc şi dinarul sârbesc au fost pe locul doi şi respectiv trei în lume în clasamentul monedelor care au evoluat cel mai prost faţă de euro în ultima lună, pe primul loc fiind lira sudaneză. Leul s-a devalorizat cu 3,5% până la cursul record de 4,6509 lei pentru un euro pe data de 24 iulie. Dinarul sârb a scăzut cu 2,4% luna trecută, la cel mai mic curs de 119,602 dinari pentru un euro, înregistrat joi.

România şi Serbia, care se numără printre statele din estul Europei unde riscurile politice ridică costurile creditării şi slăbesc monedele naţionale, se confruntă şi cu "provocări financiare externe serioase", notau pe data de 20 iulie într-un studiu Mai Doan şi Raffaella Tenconi, economişti la Bank of America Merrill Lynch. "Riscurile mediului volatil împreună cu presiunile financiare şi incertitudinea politică din aceste state vor conduce cel mai