Dacă Hans Selye ne asigura că „stresul este viaţa“, Money Channel vine cu completări utile în emisiunea „Economia este viaţă“, păstorită de Eveline Păuna. În prezenta ediţie, teritoriile sunt ale relativităţii şi ale dialecticii hegeliene, cu contrarii şi contradicţii existente nu doar în fizică sau în filozofie, ci şi în viaţă. Cunoscut politician în afara casei, Silviu Prigoană se manifestă apolitic în interior, în mediatizatul şi dezmierdător-luxosul mediu familial, unde arborează, totuşi, cunoscuta ţinută neagră, înghiţitoare de culori, semn că albul îmbrăcămintei pe care promitea că-l va arbora după câştigarea primăriei capitalei ar fi fost, de fapt, doliul plecării din propria familie, ca la miresele din Extremul Orient. Acum e bucuros, e din nou acasă. Gazdă este deci invitatul emisiunii iar musafirul din casa soţilor Prigoană, Eveline Păuna, este, de fapt, gazda emisiunii. Ea a fost comparată deja de cronicari cu „un măr înflorit“ şi a fost apreciat, pe drept, „zâmbetul ei de gheişă castă, inteligentă, cultă, convivială şi permisivă la destăinuiri, pe care le şi vânează expres pentru a ilustra cu ele titlul emisiunii“, cum scria cineva, dar ca să nu-şi demaşte ţelul, tot dânsa reuşeşte să învăluie secvenţele „într-un abur de miere exotică“. Silviu Prigoană e, în schimb, destul de redundant, îşi evocă viaţa, care, fireşte, nu s-a prea schimbat, nici norocul, succesul, cariera şi filosofia, spune lucruri pe care le-a mai spus, rosteşte înţelepciun Publicitate i pe care şi le atribuie apăsat sieşi, familiei şi, desigur, actualului său suflet-pereche. După atâta altruism, nu se prea ştie de ce apare pe fundal, insinuant, melodia „Învingătorul ia totul“, pentru că invitatul care e şi gazdă nu ia, ci oferă. În cântec e Ea, marea investitoare de precauţii, de aşteptări şi de speranţe, la fel de mare perdantă în relaţia cu El, după cum singură se căin