Preşedintele român de centru-dreapta Traian Băsescu îşi joacă duminică supravieţuirea politică într-un referendum pentru destituirea sa convocat de majoritatea de centru-stânga, punct culminant al unui "război" care a suscitat nelinişte în Europa şi Statele Unite ale Americii.
În nişte declaraţii de o rară severitate pentru unul dintre statele membre, Comisia Europeană şi-a exprimat regretul, la jumătatea lunii iulie, că guvernul român i-a "zguduit încrederea" prin "atacuri sistematice" la statul de drept în lupta politică cu Traian Băsescu, notează AFP, citată de Agerpres.
Referendumul de duminică, care, conform AFP, trebuie să pună capăt celei mai grave crize politice ce se manifestă în România după prăbuşirea dictaturii comuniste din 1989, nu va fi valid decât dacă 50% plus unu din cei 18,3 milioane de alegători înscrişi pe liste se vor prezenta la urne.
Însă acest prag de participare pare a fi dificil de atins într-o ţară în care alegătorii nu ascund faptul că nu mai suportă o clasă politică afectată de nenumărate scandaluri de corupţie.
Iar aceasta fără a-i mai pune la socoteală pe cei 3 milioane de români din diaspora, care deşi au dreptul să voteze, sunt mai puţin înclinaţi să o facă.
La un moment dat omul politic cu cea mai mare popularitate din ţară, care a câştigat lejer un prim referendum pentru destituirea sa în 2007, Traian Băsescu, 61 de ani, şi-a văzut cota de încredere prăbuşindu-se, în special după o draconică politică de austeritate impusă în 2010. În prezent, doi români din trei se declară pentru plecarea sa.
Pentru a reveni în funcţia sa, din care a fost suspendat de Parlament, şi pentru a-şi încheia mandatul în 2014, preşedintele a ales o armă controversată: încurajarea abţinerii.
Susţinătorii săi din Partidul Liberal Democrat (PDL) au lansat un apel la boicotul referendumului, "o mascaradă" conform acesto
