Deprecierea leului accentueaza starea de „asteptare”, care este constraproductiva, iar afacerile care se adreseaza direct populatiei sunt cele mai afectate, se arata intr-un comunicat al R&M Audit Contabilitate.
Astfel, deprecierea leului duce la cresterea preturilor, care antreneaza scaderea consumului si a productiei, iar in final se ajunge la concedieri/falimente. Acestea pot fi combatute prin masuri de stimulare fiscala si economica.
„Prima reactie la orice crestere de curs valutar este de a “astepta” sa vedem ce urmeaza; miscarile bruste de pe orice piata “sperie” atat oamenii, cat si business-urile. Daca leul s-ar fi devalorizat in aceeasi proportie, dar intr-un interval de timp mai mare- cateva luni in loc de 2-3 saptamani, efectele ar fi fost mai putin dramatice. Si asa in ultima perioada asistam din ce in ce mai mult la lipsa de asumare a unor decizii si frica de schimbare (mai mica sau mai mare, in functie de specificul business-ului), date de situatia din Europa, care este inca departe de a iesi din actuala criza”, a aratat Mirela Serban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.
Afacerile care se adreseaza populatiei in mod direct sunt desigur cele mai afectate, spun expertii R&M Audit Contabilitate.
De exemplu, o fabrica de paine utilizeaza inclusiv ingrediente din import, care devin mai scumpe. Daca producatorul scumpeste painea, ii vor scadea vanzarile. Daca nu o scumpeste, va suporta diferenta de pret din adaosul sau comercial, deci profitul ii va scadea oricum.
“In business, depinde unde te situezi, caci daca ai contracte clare in euro, cu plata in echivalent lei, atunci trebuie sa scoti mai multi bani din cash flow-ul firmei pentru a onora contractele (in situatia in care aceste rate nu pot fi amanate la randul lor). E clar ca devalorizarea nu este buna pentru nimeni. Exportatorii sunt ceva mai privilegiati, dar s
