Printre personalităţile care se regăsesc în arhivele "instanţei" jurnaliştilor se numără Pamfil Şeicaru, Victor Eftimiu ori Octavian Goga.

Conf. univ. dr. Marian Petcu, fondatorul Asociaţiei Române de Istorie a Presei şi redactor-şef al revistei cu aceeaşi denumire, a publicat un text intitulat ,,Juriul de onoare, prima instanţă de judecare a jurnaliştilor", analizând cazul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti. Încercăm, aşadar, o sinteză a acestui text, preluând doar unele cazuri cu învăţămintele de rigoare pentru tinerii jurnalişti de azi, dar şi pentru opinia publică ce poate observa, astfel, că organele asociative ale jurnaliştilor interbelici luptau pentru dreptate şi adevăr şi în interiorul profesiei.

Umoristul Bacalbaşa, cu interese în legea chiriilor

Ei bine, în faţa "Juriului de Onoare", ca primă instanţă de judecată a jurnaliştilor, au compărut mai multe personalităţi din presa timpului. Iată-l pe Constantin Bacalbaşa, învinuit de Anton Camburopol că, participând la elaborarea legii chiriilor, a lăsat să planeze asupra lui anumite suspiciuni. Juriul l-a pedepsit cu avertisment, chiar dacă doi membri au cerut suspendarea lui din sindicat.

Juriul a dezbătut şi cazul lui Bartolomeu Cecropide contra ziarului ,,Dacia", de unde a fost concediat. "Sentinţa" juriului a fost ca "Dacia" să-i plătească salariul pe trei luni şi acesta să-i fie achitat din buzunarul şefului.

Pamfil Şeicaru, acuzator şi acuzat

Sigur, au fost şi alte procese de acest fel. Pamfil Şeicaru, ziarist foarte cunoscut în epocă, a chemat în faţa Juriului de Onoare ziarul "Viitorul", ziarul PNL, care insinuase că el ar fi încercat un şantaj împotriva lui C. Banu, ministrul Artelor, dar juriul a considerat sesizarea ca neîntemeiată, insinuarea nefiind intenţionată... Iată, însă, şi un atac dur apărut în ziarul "Carpaţi" (din Braşov), în care