În asistenţa socială din Bihor a avut loc la începutul anului o adevărată revoluţie. Din cele 32 de aşezăminte administrate de Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, 13 au fost "externalizate", adică încredinţate prin licitaţie unor ONG-uri care s-au obligat să îngrijească bătrâni şi copii cu mai puţini bani decât primea DASPC în acelaşi scop.

Însă, deşi rezultatele sunt peste aşteptări, schimbarea tot nu e văzută cu ochi buni. Cel mai elocvent exemplu este Fundaţia Copiii Dragostei, care de când a preluat Centrul pentru copii cu dizabilităţi din Popeşti a devenit ţinta unei canonade cu reclamaţii. Asta chiar dacă a reuşit îmbunătăţirea condiţiilor, atât pentru copii, cât şi pentru angajaţi.

Costisitor

Întreţinerea unui copil, adult ori vârstnic din aşezămintele DASPC ajunsese în ultimii ani o povară tot mai greu de purtat de către Consiliul Judeţean. "Sumele pentru un asistat au ajuns la o medie lunară de 3.000 de lei. Nici în familiile înstărite nu se cheltuie atât", spunea anul trecut Dumitru Voloşeniuc, pe atunci vicepreşedinte al CJ, pledând pentru predarea administrării către ONG-uri specializate în domeniu şi atestate de Agenţia de Prestaţii Sociale, care să se descurce cu alocaţii mai mici cu până la 30% şi care să preia angajaţii de la stat.

Susţinută de fostul preşedinte Radu Ţîrle, de fostul şef al Comisiei sociale a CJ, Laurenţiu Păşcuţi, şi de directorii DASPC Szarka Arpad şi Călin Puia, ideea externalizării serviciilor sociale lua în considerare în primul rând subfinanţarea sistemului. Căci, cu 1.400 de salariaţi la 2.900 de copii şi bătrâni îngrijiţi în 32 de centre, cămine şi locuinţe protejate sociale, unii asistaţi fiind sănătoşi, alţii suferinzi de diverse afecţiuni fizice şi psihice, DASPC devenise un uriaş bugetofag care cheltuia anual de la CJ 68 milioane de lei (680 miliarde de lei vechi), plus o aloc