In mod normal, la cata scarba au reusit politicienii sa provoace in campania asta, nu m-as mai fi dus la vot. S-a intamplat insa sa aud si enormitatea ca prin votul meu girez si legalizez lovitura de stat a USL. Si, ca si cum nu ar fi fost suficient, l-am auzit pe Videanu, dintre toti tocmai el s-a gasit, spunand ca, intr-un fel sau altul, cetatenii care vor sta acasa si nu vor vota exprima, in realitate, un vot de sustinere pentru Traian Basescu.
In fond, asa si este, omul are dreptate. Dar eu vreau sa fiu onest si sa-i dau votul pe fata presedintelui suspendat.
Pentru ca nu s-a mai pomenit in istoria omenirii ca o lovitura de stat sa fie supusa, prin referendum, votului popular, adica aprobarii sau respingerii de catre popor, insist sa-mi exprim liber dreptul de a alege. Dreptul asta este esenta democratiei. Pentru ca daca politicienii ajung sa nu mai comunice, sa nu se mai inteleaga si sa-si arunce doar cuvinte goale, fara nicio reprezentare in realitate si fara nicio consecinta in ciuda duritatii extreme a acuzatiilor, atunci trebuie sa fie cineva la care sa se faca un ultim apel pentru arbitraj. Ori acest ultim fundament al blocajului politic suntem noi, cetatenii.
Daca uitam asta, daca alegem ca marile decizii ale tarii sa fie luate fara acordul nostru, in lipsa votului poporului, atunci abia asa deschidem calea totalitarismului. Pentru ca nicio dictatura nu a pus in mainile poporului o decizie de-a sa. Niciun regim totalitar, odata instalat prin orice fel de lovitura de stat doriti, nu s-a dus apoi sa intrebe poporul daca e corect sau nu ce are de gand sa faca. Dimpotriva! Abia ascunzandu-ne in case legitimam uriasa manipulare a minciunii cu lovitura de stat. Sa ne gandim o clipa ce consecinte ar trebui sa aiba aceste cuvinte.
Daca actiunea USL este o lovitura de stat, atunci initiatorii ei ar trebui sa fie toti
