Cesurile din expoziţia de la Muzeul Naţional de Istorie a României au măsurat clipele fericite, dar şi zilele dificile ale unor personalităţi din istoria şi cultura României. Astăzi îi încântă pe vizitatori prin culori, desene şi străluciri, dar şi prin poveştile firmelor elveţiene care le-au creat.
"Expoziţia îşi propune să arate evoluţia tehnicii, dar şi să arate gustul societăţii. De exemplu, la 1840, se purtau ceasuri cu email şi pietre preţioase. A fost o perioadă în care erau preferate portretele de personalităţi şi avem ceasuri cu Napoleon Bonaparte, mitropolitul Veniamin Costache, domnitorul Mihail Sturdza. Alte ceasuri sunt ornate cu scene bucolice, romantice", explică Oana Ilie, curatorul expoziţiei "Genio Helvetico.
Ceasuri istorice şi cutii muzicale elvţiene din colecţii muzeale româneşti". Ideea de a realiza această expoziţie a apărut anul trecut, când la Muzeu a fost organizată o expoziţie în colaborare cu Ministerul de Externe şi Ambasada Elveţiei. La MNIR există o colecţie de 60 de ceasuri elveţiene, iar pentru expoziţie au fost luate obiecte şi din alte muzee de ţară: Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti); Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti; Muzeul Naţional Peleş, Sinaia; Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu" (Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi); Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Bucureşti; Muzeul Municipiului Bucureşti; Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; Muzeul Brăilei; Casa Memorială "Panait Istrati" (Muzeul Brăilei); Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu; Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad; Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ (Complexul Muzeal Judeţean Neamţ); Muzeul Olteniei, Craiova şi Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti. Pot fi văzute 120 de ceasuri, nouă cutii muzicale, un patefon de buzunar, un barometru. Pentru recondiţionarea
