Criteriul de evaluare a pagubelor provocate de caniculă este cel financiar, astfel că pierderile vor fi calculate doar după recoltă. Primii bani se vor da în octombrie.
Seceta a lovit şi în această vară, la fel ca în toamna trecută, mai mult de o treime din judeţele ţării şi, pe măsură ce ploile întârzie, suprafeţe tot mai mari de culturi sunt compromise. Statisticile naţionale şi judeţene arată că printre cele mai afectate culturi se numără grâul, porumbul, rapiţa, floarea-soarelui şi cartofii.
Mai multe asociaţii de fermieri au cerut deja declararea stării de calamitate, în baza căreia vor să solicite despăgubiri, dar autorităţile încă mai analizează pagubele. Însă doar declararea calamităţii sau a stării de necesitate nu e suficientă: fermierii trebuie să vină şi cu un calcul financiar pentru a dovedi ce pierderi au avut, astfel încât autorităţile să stabilească ce sprijin trebuie acordat, spun specialiştii.
Paguba trebuie să fie mai mare de 30%
La nivelul autorităţilor din România (naţionale, judeţene sau locale), pagubele trebuie evidenţiate strict financiar, ceea ce înseamnă că doar la raportările bilanţiere din toamnă se vor putea calcula pierderile din vară. Concret, fermierii - şi este vorba doar de cei care îşi ţin contabilitate - vor trebui să arate cât au investit şi cât ar fi trebuit să încaseze în condiţii normale (fără secetă sau alte calamităţi), iar diferenţa să o prezinte ca pierdere cauzată de secetă.
„Pentru fiecare cultură în parte există grile de calcul, cu investiţii şi cheltuieli standard, iar paguba financiară trebuie să depăşească 30% pentru ca fermierul să poată primi despăgubiri. De regulă, normativul în baza căruia se acordă astfel de despăgubiri apare în lunile de toamnă, aşa că banii se vor da efectiv undeva în decembrie, dacă nu chiar la primăvară", ne-a explicat Costel Olteanu, preşedin
