Daca Banca Frantei va fi nevoita sa se recapitalizele, pentru a compensa pierderile rezultate dintr-o noua decontare a obligatiunilor suverane ale Greciei, s-ar putea ca ea sa nu aiba alte solutii, decat ori sa solicite o injectie de capital din partea statului francez, destul de ipotetica, ori sa vanda o parte din rezervele sale proprii de aur.
Potrivit La Tribune, in prezent, organismele europene pregatesc o noua restructurare a datoriilor, care ar putea determina atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Frantei sa faca apel la recapitalizare.
Pentru a cobori nivelul de indatorare al Greciei si a salva mentinerea ei in zona euro, aceasta restructurare nu este posibila, decat acceptand pierderi importante atat pentru Banca Centrala Europeana, cat si pentru bancile centrale nationale.
Optiunea BCE, atat pentru ea insasi, cat si pentru bancile centrale nationale din Eurosistemul financiar este sa accepte, de comun acord, o decotare cu 30% a obligatiunilor de stat grecesti pe care aceste organisme financiare le poseda in prezent.
Creantele oficiale ale Greciei, care includ si imprumuturile bilaterale incheiate intre organismele din Atena si cele ale statelor membre, se estimeaza intre 220 si 230 miliarde euro.
Bancile centrale din zona euro detin importante cantitati de titluri grecesti, achizitionate in cadrul SMP (securities markets programme), iar aceste titluri de valoare sunt, in general, supuse unor rate foarte ridicate ale dobanzii.
Pentru a facilita drumul spre o rezolvare, Banca Frantei este dispusa sa restituie Greciei dobanzile pe care le-a primit pentru a atrage obligatiunile suverane grecesti, respectiv 754 milioane euro, in cadrul asteptatului plan de restructurare.
Unii experti comenteaza faptul ca efortul acestor recapitalizari va reveni in primul rand bancilor nation
