Citius, Altius, Fortius (în română mai rapid, mai sus, mai puternic), trei cuvinte care au făcut istorie, trei cuvinte care de aproape 100 ani înseamnă acelaşi lucru: Jocurile Olimpice!
Fără îndoială, la ora actuală, Jocurile Olimpice reprezintă cel mai mare şi cel mai aşteptat eveniment sportiv şi cultural al lumii. Fie de vară sau de iarnă, acestea au loc o dată la patru ani şi aduc laolaltă mii de sportivi, tineri şi vârstnici, negri şi albi, femei şi bărbaţi, din aproape toate ţările de pe glob. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. La primele ediţii ale Jocurilor Olimpice care s-au desfăşurat acum aproape 2.800 de ani în Grecia Antică la Olimpia (astăzi o mică localitate cu puţin peste 10.000 de locuitori în sud-vestul Greciei), doar bărbaţii aveau voie să participe, în timp ce femeile, în funcţie de starea lor civilă, fie urmăreau de pe margine evenimentele (dacă erau necăsătorite), fie nu li se permitea nici măcar să privească întrecerile sportive (dacă erau căsătorite).
Timp de aproximativ 1.200 de ani Jocurile Olimpice Antice au funcţionat precum un ceas, ceas care a bătut cu regularitate o dată la patru ani. Asta până în anul 392 d.Hr., atunci când împăratul roman de religie creştină Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice şi a ordonat distrugerea clădirilor din Olimpia, adevărate simboluri ale religiilor păgâne din antichitate. De abia după 1.500 ani, în anul 1896 Jocurile Olimpice aveau să revină pe scena mondială, o dată cu jocurile de la Atena, evenimente care au deschis calea către Jocurile Olimpice Moderne. Olimpiada de la Atena a adunat la start 245 de sportivi, dintre care 200 greci, din 14 ţări. În comparaţie cu situaţia de acum, numărul sportivilor pare foarte mic, însă un lucru este cert: până la vremea respectivă nu mai fusese organizat un eveniment internaţional de o asemenea amploare.
Jocurile Olimpice Antice, de la mi
