Dan Condur si-a petrecut ultimii 50 de ani cioplind morminte. Lucrul cu dalta, marmura si granitul i-au asigurat painea cea de toate zilele. La capataiul raposatilor a aflat solutii pentru iesirea din criza si a inteles din cauza cui i s-au intamplat toate necazurile. Dan Condur, 67 ani, si-a petrecut ultima jumatate de secol cioplind morminte Legitimatia din batatura Sculptorul in roca Dan Condur, 67 ani, a lucrat la Patrimoniu, in cadrul Palatului Culturii, la reparat statui. Degetul mijlociu de la mâna stanga are niste boante crescute pe os, de la dalta prinsa intre degete, iar in podul palmei i-au aparut niste graunte tari in carne de la acelasi metal lovit cu ciocanul in timpul cioplirii. ”Am scoala de sculptura, dar batatura asta aici e legitimatia noastra, a cioplitorilor in piatra. Si Arghezi o avut asa ceva, Arghezi a cioplit morminte pana la 44 de ani, in cimitire, prin Ghencea”. Experienta muncii printre morminte l-o fi ajutat pe Arghezi sa ajunga mare scriitor? “Al doilea dupa Eminescu, cel putin asa il considera generatia mea”. Pe Dan Condur, sculptura in pietre funerare nu l-a ajutat sa ajunga celebru, ci i-a asigurat o paine. ”Tot necazul si faptul ca ma vezi corvaduind in cimitir mi se trage din cauza rusilor. Taica-miu, prin 1935, a cumparat un hotelas in Cernauti, mergea treaba bine, avea oleaca de crasma, oleaca de pension. Dar a venit Aliosa, a pus cizma de bolsevic, ”sto, nazat”, adica ”treci inapoi”. Maica-mea stia foarte bine ruseste, dar nu a vrut sa ne invete, a spus ca este o limba pe care trebuie sa o uitam”. In timpul razboiului, familia lui Condur fugind din Cernauti a disparut in cele patru zari, sotul si sotia s-au despartit, copii au nimerit pe la rude. Degetul mijlociu de la mana stanga are niste boante crescute pe os, de la dalta prinsa intre degete Nume perene Dan Condur a lucrat mai intai la cioplit pietre in pavaj, a studiat