După ce a vizitat biserica ctitorită de Neagoe Basarab, în secolul al XVII-lea, călătorul străin Paul de Alep a trecut Mănăstirea în rândul „minunilor lumii“.
La nord de localitatea Curtea de Argeş (fosta capitală a Ţării Româneşti), pe moşia Flămânzeşti, Neagoe Basarab (1512-1521) a construit, între 1514 şi 1517, o mănăstire. Într-o cronică a vremii, Gavriil Protul a evocat astfel momentul ridicării edificiului: „(Neagoe Basarab, n.r.) sparse Mitropolia den Argeş den temeliia ei şi zidi în locul ei altă sfântă biserică tot de piatră cioplită şi netezită şi săpată cu floriu". Lăcaşul a fost sfinţit de Patriarhul ecumenic Theolipt, mitropoliţi, egumeni şi preoţi munteni.
Biserica a fost construită în stil bizantin, cu multe motive orientale şi armeneşti. Pictura interioară a fost realizată de zugravul Dobromir, fiind terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi (1522-1529), ginerele lui Neagoe.
Aur şi lapis lazuli
În 1657, Paul de Alep, în timpul călătoriei sale în Ţara Românească, a vizitat şi mănăstirea. „Exteriorul este mult mai frumos decât interiorul", a notat călătorul sirian. „Toate sculpturile şi ornamentele de pe pereţi şi turnurile acestei biserici sunt acoperite cu aur şi lapis lazuli şi cu toate culorile posibile. Între fiecare doi stâlpi este câte o pictură de o frumuseţe surprinzătoare, pictată pe amândouă părţile de artişti cretani. În vârful cupolei e zugrăvit Domnul nostru Isus Christos; coroana-i de aur curat". Entuziasmat de cele văzute, Paul de Alep aşeza mănăstirea printre „minunile lumii".
Cripta secretă din centrul Clujului va intra în circuitul turistic
La Curtea de Argeş au fost înmormântaţi, printre alţii, Neagoe Basarab, Doamna Despina, Radu de la Afumaţi şi soţia sa, Ruxandra. Începând din 1914, tot aici şi-au găsit odihna veşnică unii membri ai familiei regale: Carol I
