Sportiva a obţinut medalia de argint, la categoria 48 de kg, la Jocurile Olimpice de la Londra, după ce cucerise aurul olimpic la Beijing.

Înaintea Olimpiadei de la Londra, Alina Dumitru a anunţat fără echivoc că este ultima sa competiţie. Anii întregi de antrenamente, concursuri, mai mult sau mai puţin importante, dar duse în spate cu aceeaşi ardoare de a fi cea mai bună, dorinţa de a-şi întemeia o familie şi, nu în ultimul rând, şirul nesfârşit de accidentări, de dureri, de strâns din dinţi, şi-au pus amprenta. Cu doar câteva săptămâni înaintea împlinirii vârstei de 30 de ani, Piţi spune adio sportului pe care l-a iubit atât de mult şi care a consacrat-o fără putinţă de tăgadă la nivel mondial. Iar în dreptul ei scria, de fiecare dată, România.

A vrut să renunţe din 2011

În 2011, sportiva cocheta cu ideea renunţării, dar a fost convinsă să continue de antrenorul ei Florin Bercean, dar şi de Simona Richter, prima medaliată olimpică a României (bronz la JO din 2000), şi de colegele sale, potrivit Mediafax. A urmat un an greu, cu alte accidentări, cu concursuri probabil mai puţin reuşite, în care nu a fost totdeauna „number one", cum ne-a obişnuit, astfel că, în prag de Londra, predicţiile nu o dădeau favorită la apărarea medaliei de aur din 2008, nici măcar la finală. Sâmbătă a fost ziua în care Piţi a făcut ţăndări predicţiile cunoscătorilor, ale caselor de pariuri sau chiar ale forului internaţional de profil. A intrat pe tatami în fiecare luptă, tot fragilă cum o ştim, o combinaţie între o balerină mai scundă şi un terrier drăgălaş, dar atât de aprig, şi a trecut de fiecare adversară. Au despărţit-o 10 secunde de medalia de aur de astăzi şi a încheiat cu un argint preţios. A spus adio cu încă o medalie olimpică la gât, care va obliga fiecare sportivă mai tânără să-şi regândească puterea mentală, nu doar punerea în practică a talentului. @