Slabă mobilizare electorală în Spania, cu mult sub media națională, datorită dificultăților pe care le implică posibilitatea reală pentru o colectivitate de peste 900 de mii de persoane să voteze în doar 46 de centre de vot, răspândite de-a lungul și de-a latul unei țări care are de doua ori suprafața României.
Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea
Dar trecând totuși peste acest impediment tehnic, se pare că determinarea românilor de a-și exprima opțiunea în acest plebiscit nu a fost cu mult mai scăzută față de anii anteriori.
Deși numărul secțiilor de vot a fost extins față de consultările populare anterioare, de la 38 la 46 și după cum se știe orarul a fost prelunigit până la orele 23 , participarea românilor a fost ușor inferioară anului 2007, când referendumul de atunci, pentru demiterea președintelui, a reușit să mobilizeze peste 14 mii de români.
De data aceasta numărul a trecut puțin peste 12 mii, dar ținând cont de faptul ca este lună de concedii iar actuala situație economică a românilor probabil nu le mai permite să se miște atât de ușor dintr-un oraș în altul pentru a participa la vot și în plus, dacă adăugăm faptul că pentru o parte dintre ei forma de a-si exprima opțiunea a fost probabil boicotarea plebiscitului, s-ar putea spune că nu a lipsit interes pentru această problemă.
Trebuie subliniat faptul că aprecierile sunt făcute, având referința referendumului anterior, fiindcă evaluând situația în procente am avea în față o ridicolă cotă de participare de doar 2%.
În medie au votat puțin peste 260 de români la fiecare secție de vot. Localitatea cu cea mai buna mobilizare a fost Zaragoza, unde au votat în același centru peste 1000 de persoane, iar în cealaltă extremă, în Merida, capitala din Extremadura, s-a inregistrat un minim intres, la sfârșitul zilei contabilizându-se doar votul a 8