Din iulie, vechile fonduri monetare de pe piaţa locală trebuie să-şi clarifice la ce categorie se vor încadra, întrucât niciunul nu mai poate fi fond monetar pe noile criterii europene

Incapacitatea de plată cu care s-au confruntat la nivel internaţional fondurile monetare în momentul în care investitorii au apelat la retrageri mai consistente, deşi prin natura lor trebuia să aibă lichidităţi suficiente în orice moment, a determinat autorităţile din domeniu să impună reguli mai stricte legate de lichiditatea/maturitatea instrumentelor în care investesc fondurile monetare.

Ghidul CESR/10-049 emis de ESMA a fost transpus (tradus - n.red.) în ianuarie pe plan local de CNVM printr-o instrucţiune, având ca termen-limită de conformare sfârşitul lunii iunie. Astfel, fondurile monetare nu mai pot deţine în portofoliu instrumente cu o maturitate mai mare de doi ani, scadenţa medie ponderată trebuie să fie de maximum șase luni, iar durata de viaţă medie ponderată nu trebuie să depăşească 12 luni.

Din cele opt fonduri monetare pe stil vechi, niciunul nu ar fi îndeplinit aceste criterii. Un prim-pas al administratorilor a fost acela prin care au scos din denumire şi din prospecte sintagma „monetar“, dar aproape toate au rămas să fie încadrate la „monetare“, chiar şi în iunie.

Prima acomodare cu adevărat a venit din partea Erste Asset Management, care a apelat la fuzionarea BCR Monetar cu BCR Obligaţiuni sub umbrela BCR Obligaţiuni, ferind astfel investitorii din fondul monetar de costul rebalansării activelor conform noilor norme.

„Dacă am fi făcut rebalansarea, am fi vândut în pierdere, ar fi fost un cost de suportat la nivel de randament de circa 1%“, spune Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. În plus, investitorii din cele două fonduri în proporţie de peste 90% preferau să ţină banii pe o perioadă medie de peste doi ani. Restu