Harta cu pricina, care se afla probabil situată în toate şcolile din ţară, iar în cele din Moldova cu siguranţă, cuprindea portretele şi numele marilor personalităţi culturale din istoria ţării.

Ceea ce-ţi sărea în primul rând în ochi, era marea variabilitate a densităţii de personalităţii în diferitele zone ale ţării. Dacă unele regiuni păreau nişte pete albe, iar altele etalau personalităţile importante câte una la mai multe zeci sau sute de kilometri, cum priveai spre Moldova, mai cu seamă în porţiunea delimitată cumva de oraşele Fălticeni - Dorohoi - Botoşani - Iaşi, o parte din nume trebuiau să fie scrise fie în spaţiul unde pe atunci era limita vestică a URSS, fie în Ardealul vecin. Personalităţi literare, în primul rând, dar şi aparţinând muzicii, artelor plastice, istoriografiei, fizicii, matematicii sau medicinii. Dacă aş vrea să întocmesc acum o listă, chiar limitându-mă doar la personalităţile din topul topurilor, nu mi-ar ajunge spaţiul articolului. N-aş putea explica fenomenul, doar îl constat. Oricum, nu cred că doar elementele de natură etno-psihologică, cum ar fi influenţa slavă, ar putea conduce la o explicaţie satisfăcătoare. Poate ar trebui amintit şi faptul că limba franceză, cultura cu pricina având un rol important în modernizarea noastră, a sosit mai întâi aici, chiar dacă prin intermediul ofiţerilor ruşi din vremea Regulamentelor Organice... Astfel încât şi paşoptismul, chiar dacă la hotel, ideatic, s-a afirmat mai întâi aici... Nu mai vorbesc despre Junimea, leagănul Marilor Clasici. Din fericire, de câteva decenii nu trebuie să mă mai limitez doar la satisfacţii din acestea retrospective şi consolatoare. O bună parte a „generaţiei 80", probabil cea care a anunţat schimbarea de la sfârşitul deceniului cu pricina, s-a manifestat aici, la Iaşi, dar şi în Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău. Cea mai importantă editură din România de azi f