Principalele publicaţii occidentale consemnează faptul că, în pofida unui grad mare de respingere, Traian Băsescu rămâne în funcţie după referendumul de duminică privind demiterea sa, ca urmare a participării reduse la vot.

"UE şi balamucul politicii româneşti" este titlul unui editorial din cotidianul francez Le Monde, nesemnat, ca în The Economist şi la alte case bune. Iată două idei: "Exceptând o răbufnire de bun simţ şi de responsabilitate din partea clasei politice,... nimic, în contextul actual, nu lasă să se întravadă speranţa unei coabitări între liberalul Băsescu şi prim-ministrul socialist aflat în război deschis cu el"."Pentru UE această situaţie este imposibil de gestionat. Este chiar periculoasă, dată fiind criza pe care o traversează. Există îndoieli puternice în ceea ce priveşte capacitatea României de a adera pe deplin la valorile şi criteriile Europei...".

"Adept al raporturilor de forţă"

Colegii de la Le Figaro vorbesc şi ei despre referendum şi rezultatele lui, amintind că, "adoptată în 1991, Constituţia, care viza echilibrarea puterilor între Parlament şi preşedinte pentru a preveni o derivă autoritară, s-a concretizat în cele din urmă într-o instabilitate politică cronică de la venirea la putere a lui Băsescu. Într-o ţară lipsită de tradiţii democratice, un regim-semiprezidenţial se acomodează greu la perioadele de coabitare. Mai ales dacă preşedintele este un adept al raporturilor de forţă. Ceea ce este cazul lui Traian Băsescu. În 2007, deja, la numai patru luni de la aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul a încercat în zadar să-l destituie. Premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, un liberal, îl acuza şi el pe Băsescu de blocarea acţiunii Guvernului.

Le Figaro notează că, la cei 60 de ani ai săi, preşedintele român a manifestat întotdeauna un apetit puternic pentru putere. "În 2004