Până când coana mare Curtea Constituţională catadicseşte a se pronunţa în privinţa rezultatelor referendumului, nici măcar Traian Băsescu nu cutează a reveni la Cotroceni. Se vede că ICR are programare la Curtea Constituţională înaintea referendumului, aşa că... răbdare! Dacă se vor afla şi datele ultimului recensământ al populaţiei, ehei, alta ar fi situaţia. Totul depinde acum de INS, deci... răbdare! Dacă vă amuză, puteţi medita asupra diferenţelor dintre statul de drept şi Castelul din romanul lui Franz Kafka.
Sunteţi mulţumiţi de rezultatele referendumului? Mie nu-mi plac. Le-aş fi vrut categorice, clare. Aşa cum sunt, nu deschid perspectivele unei reconcilieri facile, ale unor negocieri oneste şi transparente, ale unei păci sociale solide, ci, dimpotrivă, tulbură şi mai tare apele.
Cel mai bine ar fi fost ca acest referendum, păgubos pentru toată lumea, să nu fi avut loc - şi preşedintele Băsescu a spus-o înaintea mea. Ca să ne întoarcem de unde plecarăm, am făcut eforturi uriaşe, am plătit preţuri enorme, ne-am tocat nervii, ne-am sfădit ca nebunii şi tămbălăul este departe de a se încheia. Prima dovadă în sprijinul afirmaţiei mele ne-o oferă leul, care pare a-şi reveni cât de cât la primele semne de încetare a coşmarului referendumului. Bine ar fi să revenim fiecare la ale noastre, ca şi cum nici nu ar fi fost acest referendum, dar mă tem că nu va fi aşa de simplu.
Referendumul este o armă puternică, periculoasă, cu două tăişuri. Nu se recurge la ea decât în situaţii extreme, foarte rar, întrucât aceia care ar fi tentaţi să iniţieze această procedură ştiu că e o armă care se poate oricând întoarce împotriva lor. A fost cazul să afle acest lucru şi Victor Ponta, dar cu ce notă de plată pentru România! Cât de des recurg la referendum democraţii consolidate precum SUA, Anglia, Franţa, Germania etc.?
Nesăbuinţa tandemului Ponta-An
