Ca sa ramanem la obiectivitatea unei inventarieri, trebuie sa vedem exact ce inseamna cei peste opt milioane de participanti la vot, cele sub opt milioane de voturi care-l alunga respingandu-l categoric pe cel ales cu mult mai putine, raportul dintre aceste doua cifre puse in ecuatie cu cele exprimate de votarile anterioare, explicarea diferentei nu numai semantice dintre „absenteism” si „boicot”, definirea aspectelor acestui ultim termen, de la vointa personala a liberei exprimari pana la manipularea penala a liberei exprimari… Precum si alte igrediente de natura etnica, istorica, geopolitica, a psihologiei nationale, sau a ce doresc de la noi altii, cu alte psihologii si alte sonoritati lingvistice, chiar daca poarta ca si noi sechelele epidemiilor marxist-leniniste.

Deci, un intreg calcul, sau o intreaga analiza matematica, statistica, lingvistica, arhivistica, juridica, de psihologie sociala si de psihologie penala pe care nimeni pana acum nu se arata dispus a o lua in serios, toate afirmatiile publice si declaratiile televizate fiind de domeniul dorintelor, starilor emotionale si subiectivismului optional - categorii eficace in sensibilizarea electoratului, indelung practicate de politicianismul instinctual, dar categoric refuzate de stiinta politicilor pragmatice care au demonstrat eficienta in dezvoltarea sociala

Or, dupa cum obiectiv se constata, acum ne aflam si la un prag al adancirii intelegerii democratice a demersului politic electoral, cat si a unui prag al pretentiilor exprimate clar de electorat fata de politicienii ce-si ofera serviciile de a-l guverna. Prag care-i obliga la aceasta luciditate pragmatica pe cei care vor cu adevarat sa depasim starea precara a reajungerii noastre la democratie dupa vicisitudinile care ne-au injosit moral si social, asa cum occidentalii nu pot intelege decat cel mult teoretic.

Afirmatii de genul „r