Germania va trebui să plătească o parte substanțială din datoria publică a zonei euro, scrie profesorul de economie internațională Charles Wyplosz într-un editorial publicat pe site-ul eurointelligence.com, care arată că factura este mai mare cu cât așteptarea este mai mare.

Într-un editorial intitulat "Germania ar putea da faliment dacă nu acceptă monetizarea datoriei BCE", profesorul de la Geneva arată că situația actuală din zona euro este o consecință directă a politicilor greșite urmate de la începutul crizei datoriilor suverane, făcute la comanda Germaniei.

Pentru că avem doar o uniune monetară și nu și o uniune fiscală, există clauză "no-bailout", de care Germania ar fi putut să se folosească atunci când i s-a cerut să sprijine financiar Grecia.

La momentul de atunci, datoria Greciei era de 120%, iar un default de 50% ar fi fost de ajuns, scrie Wyplosz. Este adevărat că ar fi existat niște costuri foarte mari pentru investitori, inclusiv pentru băncile Germaniei cu expunere pe Grecia. Nemții au preferat totuși să impună măsuri severe de austeritate, ceea ce a prelungit și a adâncit recesiunea în Grecia, iar ponderea în PIB a datoriei publice a crescut masiv. După ce a rezistat doi ani, Germania a organizat un default parțial controlat, ceea ce a adus o diminuare a datoriei publice la 150% din PIB, nivel totuși mai mare decât înainte de criză. În tot acest timp, creditorii privați au trecut majoritatea datoriei către instituții oficiale, precum FMI sau BCE. Guvernul german deține acum o pondere în această datorie, prin Banca Centrală Europeană și împrumuturi colective. Datoria este de departe mult prea mare.

Dacă Grecia părăsește zona euro, noua sa monedă se va deprecia masiv, să zicem cu 50%. Statul va fi blocat totuți într-o datorie publică exprimată în euro, iar ca proporție în PIB se va dubla față de niv