Cunoscut de ani buni ca judeţul roşu, Doljul a ieşit din tipare la referendumul de duminică, cu cea mai mică prezenţă la vot din cele cinci judeţe ale Olteniei. Scindaţi de interese dintre cele mai diverse, reprezentanţii PSD şi PNL nu au reuşit să-şi mobilizeze la maximum armatele electorale. Aşa se face că, la Craiova, prezenţa la vot a fost de 42,48%, cu mult sub pragul de 50% plus unu, iar în Dolj - de 51,57% mai puţin decât rata de participare la alegerile locale din iunie, când au ieşit la vot peste 58% dintre doljeni.

Ceea ce se anunţa un galop de sănătate la referendum pentru USL, în condiţiile în care controlează majoritatea primăriilor din judeţ, inclusiv municipiul reşedinţă de judeţ, şi consiliul judeţean, s-a dovedit în final un eşec. Demobilizare intenţionată sau nu din partea armatelor de partid, cert este că Doljul a mai spălat puţin din roşul intens în care se colorase după alegerile din iunie. Comparativ cu celelalte patru judeţe din Oltenia, Doljul este pe ultimul loc ca prezenţă al vot. Lideri detaşaţi la nivel naţional, Olt şi Mehedinţi au avut o prezenţă la vot de peste 70%, iar Vâlcea şi Gorj - pe aproape. Dintre oraşele din Dolj, doar Băileşti a avut o prezenţă mai slabă la vot, dar aici explicaţia este simplă. Băileşti este singurul oraş din cele şase cu primar PDL. Chiar şi aşa, diferenţa dintre Craiova şi Băileşti este infimă: puţin peste un procent. Restul au avut procente mult mai mari: Calafat - 49,4%, Bechet - 66,36%, Filiaşi - 53,52%, Segarcea - 54,3% şi Dăbuleni - 64%. Cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat în comuna Cârna - 97,16%, urmată de Vârvoru de jos - 89,40%, Gherceşti - 87,67%, Seaca de Pădure - 82,32%, Măceşu de Jos - 82% şi Goicea - 81,26%. La polul opus sunt Lipovu - 26,12%, Rojişte - 27,44%, Predeşti - 32,39, Castranova - 36,12%, Catane - 39,91% şi Daneţi -39,81%. Turism electoral sau nu, în unele secţii